„Intorcandu-ne in timp pana la ordonanta 13, cea prin care oamenii rai nu prea mai puteau ajunge la inchisoare, asta prin numeroase piedici aduse inclusiv politistilor, constatam ca practicarea meseriei acestora, cea pe care multi o alesesera din vocatie, era afectata grav.
Ati vazut atunci proteste ale sindicatelor politistilor? Ca doar le era afectata munca, iar vocatia aia de a prinde infractori si a-i trimite la puscarie le era profund alterata. N-ati vazut.
Cu toate astea, au iesit atunci in strada cativa politisti, alaturi de societatea civila. Tot respectul pentru ei, acelea au fost niste proteste pentru niste principii, nu pentru castiguri materiale.
Acum, cand se anunta ca niste cresteri salariale nu vor mai avea loc, sindicate ale politistilor demareaza proteste, iar politistii ies in strada. Foarte bine, e dreptul lor sa protesteze, revendicarile lor sunt corecte. Cu toate astea, eu nu am sa ies in strada si nici nu am sa protestez pentru asa ceva. Nu acum. Acum mi s-ar parea complet imoral sa fac asa ceva.
Intr-o tara in care pandemia a lasat mii de oameni someri si a afectat grav alte mii, unul ca mine, care a avut salariu intreg toata perioada asta, sa iasa in strada strigand ca vrea salariu marit mi se pare rusinos si imoral. Iar faptul ca politistii nu au protestat impotriva ordonantei 13, dar o fac pentru cresteri salariale, ma intristeaza si imi arata ca tot stomacul primeaza in fata principiilor. Stomac care oricum nu e gol, ci e, probabil, doar hapsan.” – Marian Godina
Etichete: marian godina, politisti, proteste, salarii